Neexecutarea unui contract poate lua forme diferite: facturi neachitate, livrări întârziate, servicii executate necorespunzător sau refuzul uneia dintre părți de a-și îndeplini obligațiile asumate. Alegerea reacției juridice potrivite depinde de contract, de natura obligației, de probele disponibile și de obiectivul urmărit.
Evaluarea inițială a situației
Primul pas este analiza contractului și a documentelor care reflectă executarea acestuia: facturi, procese-verbale de recepție, comenzi, corespondență, notificări, confirmări de plată și orice alte înscrisuri relevante. Trebuie stabilit ce obligație a fost încălcată, când a devenit exigibilă și ce remedii permite contractul sau legea.
Notificarea și punerea în întârziere
Înaintea unui proces poate fi utilă, iar în anumite situații necesară, transmiterea unei notificări sau punerea debitorului în întârziere. Documentul trebuie să identifice obligația neexecutată, suma ori prestația solicitată și termenul acordat pentru executare. Efectele notificării asupra prescripției trebuie analizate în raport cu condițiile prevăzute de lege; simpla transmitere a unei somații nu trebuie tratată, în orice situație, ca producând automat întreruperea prescripției.
Acțiunea în instanță
Dacă executarea voluntară nu este obținută, creditorul poate solicita instanței, în funcție de situație, obligarea debitorului la executarea prestației, plata unei sume de bani, daune-interese, rezoluțiunea sau rezilierea contractului ori alte remedii prevăzute de lege și de convenția părților. Procedura trebuie aleasă în funcție de natura și caracteristicile creanței.
După obținerea titlului executoriu
Obținerea unei hotărâri favorabile nu înseamnă automat și recuperarea efectivă a creanței. Dacă debitorul nu execută voluntar obligația stabilită printr-un titlu executoriu, creditorul poate recurge, în condițiile legii, la executarea silită prin intermediul executorului judecătoresc.
Concluzie
Un litigiu contractual trebuie abordat pornind de la documente, termene și obiectivul economic urmărit. Uneori soluția adecvată este negocierea, alteori o procedură rapidă de recuperare a creanței, iar în alte situații este necesară o acțiune de drept comun.
Aveți întrebări despre subiectul acestui articol? Echipa noastră vă stă la dispoziție.
Solicită o consultație